Anton Pisaroglu: Unionismul lui Simion este de fațadă, el fiind, în fapt, în legătura serviciilor secrete rusești
Ceea ce a adus Rusia în spațiul mediatic european este manipulare și influență în forme extrem de subtile dar puternice și eficiente. O parte a populației și a persoanelor publice se lasă influențată, manipulată deci face jocul Moscovei atât conștient cât și în forma de „idioți utili”.
Declarațiile fostului ministru al apărării din Republica Moldova, dl Anatol Șelaru, referitoare la George Simion și la acțiunile Rusiei în țara sa și în regiune nu fac altceva decât să confirme suspiciunile pe care mulți observatori avizați ai vieții politice românești le-au adunat de-a lungul ultimilor ani – că Rusia și-a făcut jocurile prin intermediul unor personaje politice extremiste, printre care și George Simion. De altfel, chiar Evgheni Prigojin a confirmat la scenă deschisă că Rusia are relații cu politicieni europeni care sprijină interesele rusești “atât cât pot”.
Unionismul acestuia, conform lui Șelaru, a fost de fațadă, el fiind, în fapt, în legătura serviciilor secrete rusești.
Ca modus operandi, serviciile secrete rusești preiau sub control diverse persoane cu influență în anumite zone sociale de interes, apoi prin intermediul acelor persoane pe care le ”cresc”, compromit o anumită temă publică. George Simion s-a lansat în viața publică militând pentru unirea Republicii Moldova cu România apoi, prin acțiunile sale ulterioare, a dus în derizoriu tema unionismului. Ce construcție inteligentă!
Face deja parte din istoria recentă a Europei jocul de influență geostrategică al Rusiei prin intermediul mișcărilor extremiste pe care le-a alimentat la vedere dar și conspirat în Italia, Franța și Austria, cu scopul disruperii establishmentului european printr-o gamă complexă de ideologii și activități – de la retorică și ideologii naționaliste, xenofobe și homofobe la rasism, misoginism și antisemitism, consolidând ideea centrală a extremiștilor de dreapta: toți politicienii sunt corupți!
Mentalitatea românilor e modelată foarte facil de discursul naționalist practicat de AUR, pentru că ADN-ul național e foarte tolerant față de abordările autoritare și populiste, ca urmare a perioadei comuniste.
Din păcate, insuficient explicat pe spațiul public, acest discurs polarizează populația, decredibilizează instituțiile statului român, slăbește autoritatea statului servind astfel intereselor Rusiei, marele perdant fiind, în final, chiar populația României.
Partidul AUR, exponentul extremismul de dreapta din România, și-a revendicat rădăcinile în Mișcarea Legionară de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, o mișcare ultra-naționalistă, mesianică și antisemită cu legături puternice în simbolismul ortodox. Printre altele, mișcarea legionară avea puțin respect pentru lege, practicând cu mândrie asasinatele politice. AUR activează filonul ortodox, ultra-naționalist și face uz destul de subtil, de obsesia mesianică întru salvarea țării, desființând elitele și instituțiile statului socotite corupte.
Bătălia lui anticorupție e de fațadă
Bătălia anticorupție pornită de George Simion care “demască” filmându-se cu telefonul mobil prin instituțiile publice la primele ore ale dimineții „pe cei ce sug sângele poporului” induce ideea că poporul pur și cetățenii săi trebuie să pornească lupta împotriva Statului, Guvernului, autorităților publice care sunt portretizate ca viciate, mincinoase, având ca unic scop sărăcirea țării prin furt.
Cel mai alarmant este că AUR a adăugat retorica anti-UE în discurs, care se prezintă insidios, liderii săi evitând să ia în mod public poziții explicite anti-UE, alăturându-se revendicărilor politice naționaliste ale Poloniei, Ungariei, Italiei asigurându-și astfel și un tip de validare paneuropeană. E lesne de remarcat cui profită îndepărtarea României de principiile euro-atlantice și ce dezastru și regres socio-economic ar provoca o eventuală înscriere a țării noastre pe această traiectorie.
Sunt sigur că o bună parte a populației înțelege că AUR s-a urcat pe valul emoției și nemulțumirii cauzate de pandemia de COVID-19 și frustrărilor generate de efectele economice ale războiului din Ucraina, transformându-se astfel în supapa de refulare a maselor. Acest lucru se reflectă în recentele sondaje de opinie, în care AUR a crescut foarte mult, dar care, în opinia mea, nu se vor transforma anul viitor în voturi. De asemenea, cred că pornind de la declarațiile dlui Șelaru va începe demascarea ”avatarului” George Simion, iar partidul AUR nu va supraviețui colapsului figurii sale mesianice.
Însă nu sunt sigur că foarte mulți au remarcat promovarea antisemitismului prin echivalarea, pe rețelele de socializare, a restricțiilor COVID-19 cu măsuri de tip nazist, acțiunile forțelor de ordine din perioada de izolare fiind comparate cu tirania nazistă. Mai multe instituții media și bloguri au acuzat oficialii de stat că s-au comportat ca Hitler și că au impus ordine în stil nazist. Asemănările dintre spitale și școli cu „lagăre de concentrare” sau „lagăre de exterminare”, în timp ce cetățenii români au fost comparați cu victime ale persecuției naziste și victime ale unui „genocid planetar”. Toate aceste narative s-au rotit nestingherite, pe social media, în plin secol XXI, deși, aparent, umanitatea a clarificat în unanimitate problema Holocaustului!
AUR a dovedit că nu are soluții, doar valorifică eficient rețeta naționalistă de nemulțumire populară, de altfel cât se poate de reală, cauzată de un cumul de factori: insecuritate materială, inegalitate socio-economică, neîncredere în instituțiile statului. Și nu în ultimul rând, propaganda și manipularea narativelor pe social media a contribuit la creșterea artificială a notorietății partidului.
Punctele de convergență ale narativelor naționaliste ale AUR cu propaganda rusă sunt evidente, iar acest lucru trebuie tratat cu responsabilitate socială și politică, dat fiind contextul geopolitic în care România se află.
un comentariu de pe pagina de Facebook al lui Anton Pisaroglu
